Tactica in fotbal s-a demodat. Sistemele 4-4-2, 4-3-3 si restul nu mai sunt valabile. Nu pentru ca ar fi fost inlocuite cu o asezare revolutionara a jucatorilor in teren. Ci pentru ca s-a schimbat numaratoarea. Antrenorii unei echipe cu pretentii la titluri si cupe trebuie sa ia mai nou in calcul 4 posturi. Pe langa portari, fundasi si atacanti, trebuie sa tina cont si de arbitri.
Cei trei judecatori decid in Liga 1 mai multe meciuri decat orice golgheter. Daca despre Hagi sau Adrian Ilie se spunea ca pot face diferenta in orice meci, acum de acest prestigiu se bucura Balaj, Tudor sau Coltescu. Indiferent cine castiga Liga 1, Steaua sau CFR, ambele au beneficiat de greselile de arbitraj. Clujenii au fost avantajati in tur, iar Steaua, mult mai clar, in a doua parte a campionatului. Asta nu pare insa conteze prea mult. Numarul suporterilor la meciurile de pe Ghencea e in crestere, iar patronul Gigi Becali spune ca vrea titlul cu orice pret.
In aceste conditii, in curand, piata transferurilor de jucatori ar putea fi depasita in importanta de piata de transfer a influentei asupra arbitrilor.
Greselile de arbitraj sunt o probleme generala a fotbalului. Cel mai recent, Arsenal a ratat finala Ligii Campionilor din cauza unui penalty trecut cu vederea. Diferenta fata de Liga I o reprezinta intentia arbitrilor.
marți, 29 aprilie 2008
duminică, 27 aprilie 2008
Suspans in Premier League
Premier League s-a desfasurat dupa un scenariu aproape identic in ultimele sezoane. O echipa domina competitia autoritar si castiga titlul fara emotii. A fost cazul lui Arsenal, in 2003, al lui Chelsea in 2004 si 2005 si al lui Manchester United anul trecut.
O cu totul alta istorie are actuala editie din Premier League. Arsenal a fost echipa primei parti a sezonului. Entuziasmul si energia degajate de tinerii jucatori lui Arsene Wenger au pus in umbra investitiile masive ale principalelor favorite: Manchester, Chelsea si Liverpool. Lipsa de experienta si presiunea tot mai mare si-au pus insa amprenta pe rezultatele lui Arsenal. Fabregas si colegii sai au ratat atat titlul national cat si pe cel european.
In locul lui Arsenal, in lumina reflectoarelor a pasit Manchester United. Diavolii rosii au lasat impresia ca sunt de departe cea mai valoroasa formatie a Europei, bazandu-se pe varful de forma al lui Cristiano Ronaldo si Wayne Rooney.
Cu doua etape inainte de finalul Premier League, Chelsea a egalat-o pe United la puncte. A facut-o in urma meciului direct pe care l-a castigat cu 2-1, pe propriul teren. Chelsea a jucat mai bine si a invins meritat. United a platit aroganta de a nu-i folosi pe Ronaldo, Tevez, Evra si Scholes, titulari de baza in restul meciurilor. Sir Alex Ferguson se afla acum pe marginea unei prapastii aparute peste noapte. Dupa 0-0, pe Camp Nou, unde si-a abandonat in totalitate stilul de joc ofenisv, United ar putea avea suprize la returul cu Barcelona, o formatie imprevizibila si cu potential tehnic de exceptie. Iar in ultimele partide din Premier League presiunea ar putea sa isi spuna cuvantul. Mai ales ca diavolii au primit deja un avertisment, la acel 2-2 cu Blackburn din runda precedenta, unde au fost condusi cu 2-0.
Diferenta / Locul I / Locul II / Sezonul
6p, Man Utd - Chelsea, 2006-2007
7p, Chelsea - Man Utd, 2005-2006
12p, Chelsea - Arsenal, 2004-2005
11p, Arsenal - Chelsea, 2003-2004
5 p Man Utd - Arsenal, 2002-2003
O cu totul alta istorie are actuala editie din Premier League. Arsenal a fost echipa primei parti a sezonului. Entuziasmul si energia degajate de tinerii jucatori lui Arsene Wenger au pus in umbra investitiile masive ale principalelor favorite: Manchester, Chelsea si Liverpool. Lipsa de experienta si presiunea tot mai mare si-au pus insa amprenta pe rezultatele lui Arsenal. Fabregas si colegii sai au ratat atat titlul national cat si pe cel european.
In locul lui Arsenal, in lumina reflectoarelor a pasit Manchester United. Diavolii rosii au lasat impresia ca sunt de departe cea mai valoroasa formatie a Europei, bazandu-se pe varful de forma al lui Cristiano Ronaldo si Wayne Rooney.
Cu doua etape inainte de finalul Premier League, Chelsea a egalat-o pe United la puncte. A facut-o in urma meciului direct pe care l-a castigat cu 2-1, pe propriul teren. Chelsea a jucat mai bine si a invins meritat. United a platit aroganta de a nu-i folosi pe Ronaldo, Tevez, Evra si Scholes, titulari de baza in restul meciurilor. Sir Alex Ferguson se afla acum pe marginea unei prapastii aparute peste noapte. Dupa 0-0, pe Camp Nou, unde si-a abandonat in totalitate stilul de joc ofenisv, United ar putea avea suprize la returul cu Barcelona, o formatie imprevizibila si cu potential tehnic de exceptie. Iar in ultimele partide din Premier League presiunea ar putea sa isi spuna cuvantul. Mai ales ca diavolii au primit deja un avertisment, la acel 2-2 cu Blackburn din runda precedenta, unde au fost condusi cu 2-0.
Diferenta / Locul I / Locul II / Sezonul
6p, Man Utd - Chelsea, 2006-2007
7p, Chelsea - Man Utd, 2005-2006
12p, Chelsea - Arsenal, 2004-2005
11p, Arsenal - Chelsea, 2003-2004
5 p Man Utd - Arsenal, 2002-2003
sâmbătă, 26 aprilie 2008
Geniile din umbra
Am plecat de la Messi si Cristiano Ronaldo si am ajuns sa caut pe net termeni de comparatie. Pele si Maradona sunt branduri consacrate. Stie toata lumea despre ei si cat de talentati au fost. Mult mai putin se vorbeste despre valoarea altor doi mari fotbalisti: George Best si Johann Cruyff.
Pentru cine are rabdare, merita din plin sa urmareasca urmatoarele imagini. Se vede in primul rand pasiunea si bucuria de a avea mingea la picior. Poate de aici si realizarile remarcabile. Din dorinta de a nu le-o da si altora. Cu Cruyff si Best pe teren mingea nu apuca sa se odihneasca decat in plasa portilor. :) Nu vreau sa fiu carcotas, sa contest ierarhii devenite traditie. Dar, Best si Cruyff s-au afirmat in fotbalul european, unul mult mai dezvoltat si echilibrat decat cel din America de Sud. Pele si Maradona si-au construit imaginea doar la Cupele Mondiale.
GEORGE BEST
JOHANN CRUYFF
Pentru cine are rabdare, merita din plin sa urmareasca urmatoarele imagini. Se vede in primul rand pasiunea si bucuria de a avea mingea la picior. Poate de aici si realizarile remarcabile. Din dorinta de a nu le-o da si altora. Cu Cruyff si Best pe teren mingea nu apuca sa se odihneasca decat in plasa portilor. :) Nu vreau sa fiu carcotas, sa contest ierarhii devenite traditie. Dar, Best si Cruyff s-au afirmat in fotbalul european, unul mult mai dezvoltat si echilibrat decat cel din America de Sud. Pele si Maradona si-au construit imaginea doar la Cupele Mondiale.
GEORGE BEST
JOHANN CRUYFF
luni, 21 aprilie 2008
Messi sau Cristiano Ronaldo?
Fotbalul naste talente fermecatoare cu fiecare generatie a sa. Iar discutiile despre cine e cel mai bun sunt interminabile. Cand doua vedete se infrunta pe acelasi gazon pot aparea insa indicii pretioase. Barcelona si Manchester United sunt echipe de super-jucatori. Si tot se disting doua varfuri: Lionel Messi si Cristiano Ronaldo. Maine seara se va da prima lupta dintre cei doi pentru accesul in finala Ligii Campionilor. Cel mai important trofeu din fotbalul european intercluburi le lipseste amandurora. In dreptul lui Messi sta deja o sansa irosita. Nu pentru ca Barca ar fi pierdut finala, ci tocmai pentru ca a castigat-o. Dar fara el pe teren, deoarece era accidentat. Pana maine, eu mi-am facut incalzirea cu un clip pe care l-am gasit pe youtube. Greu de ales un favorit :) Sa faci ceea ce fac ei intr-un fotbal care a atins apogeul din punct de vedere fizic si tactic e impresionant !!!
duminică, 20 aprilie 2008
Rechinul alb
Romania are al patrulea sau campion mondial in boxul profesionist. Primul insa in versiunea WBC, cea mai prestigioasa dintre toate. Reusita lui Adrian Diaconu este o premiera si din alt punct de vedere. Spre deosebire de Leu, Doroftei sau Bute, el lupta la o categorie mai spectaculoasa si, implicit, mai periculoasa: cea semigrea.
Adrian Diaconu se distinge de predecesorii sai. Este un alt model de boxer. Leu si Bute au de partea lor eleganta si rafinamentul, Doroftei are energia si incapatanarea. Diaconu aduce mult cu un bataus de strada. Nu se da in laturi de la nimic. L-a tinut pe Henry de genunchi si a fost aproape sa se ia cu el la tranta. L-a lovit dupa bataia gongului, in doua randuri, si, daca e sa ne luam dupa spusele americanului, a lovit adesea cu capul. Toate puse la un loc nu sunt decat un raspuns palid la gesturile nesportive ale adversarului sau. Clona "o treime Tyson, doua treimi Hollyfield" (asa a fost prezentat Henry de antrenorul sau, care i-a pregatit si pe cei doi fosti campioni mondiali) a trimis o mare parte din loviturile sale in ceafa lui Diaconu, exasperat de eschivele in stil Floyd Maywetaher Jr. ale romanului. Iar cand nu au fost eschivele, Henry a dat peste garda ca un zid a lui Diaconu. O garda pe care a incercat sa o depaseasca tinandu-l pe acesta de bratul stang, dupa care lovea fara nicio jena.
Una peste alta, Diaconu, locul 1 pe lista challengerilor, si Henry, locul 3, au oferit un meci spectaculos. Americanul a fost surclasat tehnic in primele opt runde, dar le-a stapanit pe ultimele patru datorita conditiei fizice. Decizia a fost unanima...si corecta.
Diaconu a castigat 600.000 dolari, o bursa consistenta, cat salariul lui Mirel Radoi in ultimii doi ani. In termen de 120 de zile, campionul actual, Chad Dawson (un alt american invincibil), va trebui sa urce in ring cu campionul interimar, altfel, Diaconu va deveni posesorul unic al centurii.
Meciul lui Diaconu a avut o incarcatura emotionala deosebita. Gala a fost sprijinita financiar de Primaria Bucurestiului, a fost urmarita din sala de Traian Basescu si i-a adus unul langa altul la cabina de comentariu pe "rivalii" Bute si Doroftei. Cu toate acestea nu a reusit sa eclipseze disputa pentru titlu din Liga I. Aseara, la jumatate de ora dupa ce Diaconu era desemnat invingator, principalele subiecte postate pe siteurile gsp.ro si prosport.ro erau doua cancanuri: o declaratie a lui Daniel Coman, care spunea ca Mircea Rednic o va antrena pe Dinamo la meciul cu Rapid, si o alta declaratie, a lui Iuliu Muresan, in care presedintele lui CFR Cluj avertiza ca un pas gresit al echipei sale inseamna ca titlul va merge sigur in Ghencea.
Practic, un meci de box cu un titlu mondial pe masa (fie el si interimar) a fost batut de doua pareri ale unor personaje din fotbal. Situatia s-a mentinut si a doua zi. Aceeasi poveste. Principalele subiecte sunt legate de fotbalul intern, lupta lui Diaconu fiind trecuta in plan secund.
Diaconu a fost aproape sa incheie lupta cu KO in finalul rundei a 8-a
Adrian Diaconu se distinge de predecesorii sai. Este un alt model de boxer. Leu si Bute au de partea lor eleganta si rafinamentul, Doroftei are energia si incapatanarea. Diaconu aduce mult cu un bataus de strada. Nu se da in laturi de la nimic. L-a tinut pe Henry de genunchi si a fost aproape sa se ia cu el la tranta. L-a lovit dupa bataia gongului, in doua randuri, si, daca e sa ne luam dupa spusele americanului, a lovit adesea cu capul. Toate puse la un loc nu sunt decat un raspuns palid la gesturile nesportive ale adversarului sau. Clona "o treime Tyson, doua treimi Hollyfield" (asa a fost prezentat Henry de antrenorul sau, care i-a pregatit si pe cei doi fosti campioni mondiali) a trimis o mare parte din loviturile sale in ceafa lui Diaconu, exasperat de eschivele in stil Floyd Maywetaher Jr. ale romanului. Iar cand nu au fost eschivele, Henry a dat peste garda ca un zid a lui Diaconu. O garda pe care a incercat sa o depaseasca tinandu-l pe acesta de bratul stang, dupa care lovea fara nicio jena.
Una peste alta, Diaconu, locul 1 pe lista challengerilor, si Henry, locul 3, au oferit un meci spectaculos. Americanul a fost surclasat tehnic in primele opt runde, dar le-a stapanit pe ultimele patru datorita conditiei fizice. Decizia a fost unanima...si corecta.
Diaconu a castigat 600.000 dolari, o bursa consistenta, cat salariul lui Mirel Radoi in ultimii doi ani. In termen de 120 de zile, campionul actual, Chad Dawson (un alt american invincibil), va trebui sa urce in ring cu campionul interimar, altfel, Diaconu va deveni posesorul unic al centurii.
Meciul lui Diaconu a avut o incarcatura emotionala deosebita. Gala a fost sprijinita financiar de Primaria Bucurestiului, a fost urmarita din sala de Traian Basescu si i-a adus unul langa altul la cabina de comentariu pe "rivalii" Bute si Doroftei. Cu toate acestea nu a reusit sa eclipseze disputa pentru titlu din Liga I. Aseara, la jumatate de ora dupa ce Diaconu era desemnat invingator, principalele subiecte postate pe siteurile gsp.ro si prosport.ro erau doua cancanuri: o declaratie a lui Daniel Coman, care spunea ca Mircea Rednic o va antrena pe Dinamo la meciul cu Rapid, si o alta declaratie, a lui Iuliu Muresan, in care presedintele lui CFR Cluj avertiza ca un pas gresit al echipei sale inseamna ca titlul va merge sigur in Ghencea.
Practic, un meci de box cu un titlu mondial pe masa (fie el si interimar) a fost batut de doua pareri ale unor personaje din fotbal. Situatia s-a mentinut si a doua zi. Aceeasi poveste. Principalele subiecte sunt legate de fotbalul intern, lupta lui Diaconu fiind trecuta in plan secund.
Diaconu a fost aproape sa incheie lupta cu KO in finalul rundei a 8-a
vineri, 18 aprilie 2008
Campioana de pe locul doi
Strainii i-au adus lui CFR Cluj multe batai de cap. Politica de a-si face echipa aproape exclusiv cu jucatori din afara tarii, si chiar a continentului, a facut-o pe CFR tinta atacurilor cu tenta nationalista. Nu este numai cazul lui Gigi Becali (acesta a fost mai sensibil la nationalitatea finantatorului Arpad Paszkany). Chiar si suporterii de rand s-au intrebat daca o trupa de straini e potrivita pentru a fi campioana Romaniei.
Pana la urma, riscul conducatorilor din Cluj s-a dovedit inspirat. Rezultatele sportive au venit mai repede decat se asteptau chiar oamenii din spatele proiectului. CFR bate pentru al doilea an consecutiv la poarta Ligii Campionilor. Iar acum sunt mari sanse sa ii si deschida cineva. Mai exista insa un alt motiv de satisfactie. CFR capata formele unui brand. Lipsita de traditie si de infrastructura, formatia clujeana a ajuns in paginile ziarelor din Portugalia si Argentina, datorita lui Fabbiani, Semedo si compania. In anii urmatori va avea sansa sa faca acelasi lucru cu victorii neasteptate in cupele europene.
Grija pentru imagine se vede si din discursul adoptat de Paszkany, Muresan si Andone. Si chiar al jucatorilor, cu o singura exceptie: Trica. Stadionul este si el in plin proces de transformare. Iata de ce, indiferent daca va termina sau nu sezonul pe primul loc, CFR este castigatoarea acestui campionat.
In vreme ce clujenii isi formeaza o baza de sustinatori, granzii competitiei sunt in pierdere pe teren simbolic. Steaua si-a dat demnitatea pentru trei puncte din Giulesti, Rapid a fost scos la taraba si a ajuns pe mainile unui afacerist dubios iar Dinamo a schimbat antrenori pe banda rulanta si este divizata intre actionari.
Pana la urma, riscul conducatorilor din Cluj s-a dovedit inspirat. Rezultatele sportive au venit mai repede decat se asteptau chiar oamenii din spatele proiectului. CFR bate pentru al doilea an consecutiv la poarta Ligii Campionilor. Iar acum sunt mari sanse sa ii si deschida cineva. Mai exista insa un alt motiv de satisfactie. CFR capata formele unui brand. Lipsita de traditie si de infrastructura, formatia clujeana a ajuns in paginile ziarelor din Portugalia si Argentina, datorita lui Fabbiani, Semedo si compania. In anii urmatori va avea sansa sa faca acelasi lucru cu victorii neasteptate in cupele europene.
Grija pentru imagine se vede si din discursul adoptat de Paszkany, Muresan si Andone. Si chiar al jucatorilor, cu o singura exceptie: Trica. Stadionul este si el in plin proces de transformare. Iata de ce, indiferent daca va termina sau nu sezonul pe primul loc, CFR este castigatoarea acestui campionat.
In vreme ce clujenii isi formeaza o baza de sustinatori, granzii competitiei sunt in pierdere pe teren simbolic. Steaua si-a dat demnitatea pentru trei puncte din Giulesti, Rapid a fost scos la taraba si a ajuns pe mainile unui afacerist dubios iar Dinamo a schimbat antrenori pe banda rulanta si este divizata intre actionari.
miercuri, 16 aprilie 2008
Mutu, reality slow
Asta-seara m-am uitat la Il Fenomeno, showul de pe Kanal D, despre viata lui Mutu. Am ramas dezamagit. Nu e nimic reality in atitudinea lui Mutu, care pare un actor de mana a doua. Un fel de Razvan Fodor, in telenovelele de pe Acasa. Nimic inedit, putin continut. O emisiune impresionanta doar prin reclama. Sa vedem ce rezerva urmatoatele episoade. Pentru ca showul are un potential imens.
Comparativ. showul lui Mutu e la categoria usoara fata de cel al lui Doroftei, pe care se spune ca cei de la Kanal D l-au intrerupt exasperati ca in familia fostului boxer nu sunt si certuri.
Comparativ. showul lui Mutu e la categoria usoara fata de cel al lui Doroftei, pe care se spune ca cei de la Kanal D l-au intrerupt exasperati ca in familia fostului boxer nu sunt si certuri.
luni, 14 aprilie 2008
Liga primelor
Prima este cuvantul cel mai des auzit in acest final de sezon din Liga 1. Prima de victorie, prima de obiectiv, prima la pachet, pentru mai multe victorii sau un numar minim de puncte in urmatoarele x meciuri, si mai ales prima pentru incurcarea rivalilor. Toate au facut ca sume precum 10 mii de euro / jucator sa fie aruncate in paginile ziarelor inaintea fiecarei etape. Si nu numai la Steaua sau CFR, ci si la echipe de rangul doi, cum este cazul lui FC Vaslui. Daca facem un calcul, un astfel de bonus inseamna aproximativ 150 de mii de euro, strict pentru cele 90 de minute in cauza. O suma deloc nesemnificativa. Daca promisiunile financiare se mentin la acelasi nivel pentru zece meciuri dintr-un sezon, cheltuiala ar ajunge la 1,5 milioane. Si asta, fara salarii, transferuri si restul costurilor pe care le presupune o echipa. Greu de suportat, dar spre asta se indreapta Liga 1.
Dincolo de suma, exista insa o realitate nevazuta de multi. A spus-o Gabi Balint, la Sport.ro. "Fie ca ii dai o mie de euro, fie ca ii dai 10 mii, un fotbalist joaca la fel". PENTRU CA ASTA E VALOAREA LUI !!!. Patronii mizeaza pe sumele oferite in plus, fata de salariu, ca sa fie siguri ca jucatorii se intrebuinteaza la maximum. Dar peste un anumit nivel jucatorii tot nu vor putea sa treaca. S-a vazut asta in LC, cu Steaua. De asta in campionatele puternice nu exista prime de meci, ci doar de obiectiv.
Cat despre primele indirecte, aparent nevinovate, acestea creeaza obligatii in sezoanele viitoare si sunt doar primul pas spre primirea banilor si inaintea meciului direct cu echipa celui care te-a platit.
Dincolo de suma, exista insa o realitate nevazuta de multi. A spus-o Gabi Balint, la Sport.ro. "Fie ca ii dai o mie de euro, fie ca ii dai 10 mii, un fotbalist joaca la fel". PENTRU CA ASTA E VALOAREA LUI !!!. Patronii mizeaza pe sumele oferite in plus, fata de salariu, ca sa fie siguri ca jucatorii se intrebuinteaza la maximum. Dar peste un anumit nivel jucatorii tot nu vor putea sa treaca. S-a vazut asta in LC, cu Steaua. De asta in campionatele puternice nu exista prime de meci, ci doar de obiectiv.
Cat despre primele indirecte, aparent nevinovate, acestea creeaza obligatii in sezoanele viitoare si sunt doar primul pas spre primirea banilor si inaintea meciului direct cu echipa celui care te-a platit.
vineri, 11 aprilie 2008
Memoria, la romani
La bloc. In vremuri imemoriale, in care internetul si jocurile pe calculator erau inca necunoscute. Zeci de copii joaca fotbal in curtea liceuluui din apropiere, impartiti in mai multe echipe. Doua goluri sau zece minute urmate de penaltyuri decid cine ramane "la masa". Intre jucatori, si cel mai temut "baietas" al cartierului. Toata lumea ii stie de frica, toti rad la glumele lui si vor sa fie ca el. Un meci pierdut e de ajuns ca acesta sa isi ia lumea in cap. Pocneste pe unul, sub un pretext oarecare. Nimeni nu zice nimic. Dezaproba in tacere, din priviri.
Acelasi teren. Peste cateva zile. Meciurile continua, fara periculosul cartierului. Pe parcurs, apare si acesta. Atitudine nevinovata, de nerecunoscut; un pic umil, cere voie sa joace. Treptat, reapar glumele. Si increderea tipului, o data cu ele. Gata! Nimeni nu mai tine minte incidentul. Totul a revenit la normal.
Ghencea. Stadionul celei mai iubite echipe de fotbal din Romania. Gigi Becali tocmai a calcat in picioare unul dintre simbolurile Stelei. L-a numit incult, escroc international si rege vagabond. Tribunele scandeaza "Hagi! Hagi". "Pot pleca, nu am nevoie de ei", replica finantatorul, cu pieptul scos la inaintare, in fata camerelor tv. Peste cateva zile, cu privirea usor plecata, spune intr-un talk-show tv ca regreta conflictul cu Hagi. Dupa care revine la normal. Ataca si jigneste in stanga si in dreapta, cocotat pe muntele sau de dolari.
Reghin. Steaua joaca impotriva Gloriei Bistrita, castiga si trece pe primul loc al campionatului. Becali este ovationat. Raspunde mandru, tot de la inaltime. De data aceasta a meselor improvizate in tribuna, special pentru el.
P.S. Nu stiu cum sunt oamenii in alte tari, ca nu am trait acolo sa imi dau seama. Stiu insa ca romanii sunt al naibii de superficiali si lasi. Langa deja celebra "Las' ca merge si asa" ar putea sta foarte bine si "A gresit si el. Asta e." Atat de usor se uita ceea ce fac unii, incat te intrebi de ce tu trebuie sa stai si sa respecti atatea reguli, fie ele morale sau nu ?!!
Acelasi teren. Peste cateva zile. Meciurile continua, fara periculosul cartierului. Pe parcurs, apare si acesta. Atitudine nevinovata, de nerecunoscut; un pic umil, cere voie sa joace. Treptat, reapar glumele. Si increderea tipului, o data cu ele. Gata! Nimeni nu mai tine minte incidentul. Totul a revenit la normal.
Ghencea. Stadionul celei mai iubite echipe de fotbal din Romania. Gigi Becali tocmai a calcat in picioare unul dintre simbolurile Stelei. L-a numit incult, escroc international si rege vagabond. Tribunele scandeaza "Hagi! Hagi". "Pot pleca, nu am nevoie de ei", replica finantatorul, cu pieptul scos la inaintare, in fata camerelor tv. Peste cateva zile, cu privirea usor plecata, spune intr-un talk-show tv ca regreta conflictul cu Hagi. Dupa care revine la normal. Ataca si jigneste in stanga si in dreapta, cocotat pe muntele sau de dolari.
Reghin. Steaua joaca impotriva Gloriei Bistrita, castiga si trece pe primul loc al campionatului. Becali este ovationat. Raspunde mandru, tot de la inaltime. De data aceasta a meselor improvizate in tribuna, special pentru el.
P.S. Nu stiu cum sunt oamenii in alte tari, ca nu am trait acolo sa imi dau seama. Stiu insa ca romanii sunt al naibii de superficiali si lasi. Langa deja celebra "Las' ca merge si asa" ar putea sta foarte bine si "A gresit si el. Asta e." Atat de usor se uita ceea ce fac unii, incat te intrebi de ce tu trebuie sa stai si sa respecti atatea reguli, fie ele morale sau nu ?!!
joi, 10 aprilie 2008
FRF sau Facultatea de Regie in Fotbal
Rapid a pierdut la Comisia de Apel. Rezultatul meciului cu Steaua ramane 3-0 in favoarea echipei din Ghencea. Mai mult ca sigur, giulestenii vor ataca inca o data verdictul, la Curtea de Arbitraj Sportiv. Aceasta este instanta suprema de judecata in sport. De aici, Rapid poate merge doar pe cale civila sau la Tribunalul Sportiv de la Lausanne. In prima varianta, sansele de reusita sunt minime. Unul dintre cele mai importante principii ale Federatiei Internationale de Fotbal e indepenedenta. Atat de important incat pana si Spania, una dintre principalele puteri, tara Barcei si a lui Real Madrid, a fost amenintata cu excluderea din competitiile internationale. Ramane deci varianta TAS. Una care nu convine nimanui. FRF ar pierde la capitolul imagine iar Rapid va avea probleme sa demonstreze ca decizia lui Deaconu nu e regulamentara.
Intrucat, pana la judecarea cazului de catre CAF, Steaua se poate desprinde de CFR in fruntea clasamentului, lucrurile devin mult mai simple. Cel mai probabil se va spune ca instantele anterioare au respectat mult prea scrupulos regulamentele si s-ar crea o nedreptate si un precedent periculos prin pastrarea verdictului. Si se va dicta rejucarea! Cu atat mai mult cu cat tensiunea dintre cele doua echipe se va fi diminuat considerabil. In acest fel, toata lumea va fi multumita. Mai putin CFR-ul, bineinteles. :)
E doar un exercitiu de imaginatie, dar in Romania orice e posibil...
Intrucat, pana la judecarea cazului de catre CAF, Steaua se poate desprinde de CFR in fruntea clasamentului, lucrurile devin mult mai simple. Cel mai probabil se va spune ca instantele anterioare au respectat mult prea scrupulos regulamentele si s-ar crea o nedreptate si un precedent periculos prin pastrarea verdictului. Si se va dicta rejucarea! Cu atat mai mult cu cat tensiunea dintre cele doua echipe se va fi diminuat considerabil. In acest fel, toata lumea va fi multumita. Mai putin CFR-ul, bineinteles. :)
E doar un exercitiu de imaginatie, dar in Romania orice e posibil...
miercuri, 9 aprilie 2008
Ce au ei si nu avem noi
"Ce are el si nu am eu?''. Asta se intreaba majoritatea celor inselati de partenerii de viata. La fel ar putea sa se intrebe si fotbalistii romani, in cazul in care au nelamuriri legate de seducerea publicului de catre Liga Campionilor.
Aseara, Liverpool si Arsenal au oferit unul dintre meciurile de poveste ale competitiei continentale. Nu mai conteaza cine a castigat si nici faptul ca o eroare de arbitraj a atarnat greu in soarta calificarii. Cand vorbesc de eroare ma refer la penaltyul neacordat lui Arsenal, in meciul tur, la un fault asupra lui Hleb. O faza aproape identica, tinere din spate, s-a petrecut si pe Anfield. La scorul de 2-2, la care tunarii erau calificati, arbitrul a dictat insa un penalty cu multe semne de intrebare. Un detaliu pana la urma, in fata spectacolului.
Fotbalul jucat de Liverpool si Arsenal nu seamana cu cel din campionatul romanesc decat datorita portilor, a numarului de jucatori si a demarcatiilor de pe teren. Argumentele sunt multe. Calitatea tehnica a jucatorilor - un fundas central, Toure, s-a integrat fara probleme in sistemul ofensiv al lui Arsenal. Cursivitatea - londonezii au evoluat cateva minute cu un jucator mai putin, deoarece mingea nu a iesea in afara terenului, astfel incat sa poata fi efectuata inlocuirea accidentatului Flamini. Tragerile de timp - singurele momente in care jucatorii au ramas intinsi pe gazon au fost cand Clichy a primit o minge in plex si cand Flamini s-a lovit la glezna. Atasamentul fanilor - tribunele au cantat in permanenta, indiferent de scor. Si lista ar putea continua.
Aseara, Liverpool si Arsenal au oferit unul dintre meciurile de poveste ale competitiei continentale. Nu mai conteaza cine a castigat si nici faptul ca o eroare de arbitraj a atarnat greu in soarta calificarii. Cand vorbesc de eroare ma refer la penaltyul neacordat lui Arsenal, in meciul tur, la un fault asupra lui Hleb. O faza aproape identica, tinere din spate, s-a petrecut si pe Anfield. La scorul de 2-2, la care tunarii erau calificati, arbitrul a dictat insa un penalty cu multe semne de intrebare. Un detaliu pana la urma, in fata spectacolului.
Fotbalul jucat de Liverpool si Arsenal nu seamana cu cel din campionatul romanesc decat datorita portilor, a numarului de jucatori si a demarcatiilor de pe teren. Argumentele sunt multe. Calitatea tehnica a jucatorilor - un fundas central, Toure, s-a integrat fara probleme in sistemul ofensiv al lui Arsenal. Cursivitatea - londonezii au evoluat cateva minute cu un jucator mai putin, deoarece mingea nu a iesea in afara terenului, astfel incat sa poata fi efectuata inlocuirea accidentatului Flamini. Tragerile de timp - singurele momente in care jucatorii au ramas intinsi pe gazon au fost cand Clichy a primit o minge in plex si cand Flamini s-a lovit la glezna. Atasamentul fanilor - tribunele au cantat in permanenta, indiferent de scor. Si lista ar putea continua.
marți, 8 aprilie 2008
Pro Tibet si pro J.O.
Protestele de la Londra si Paris pun in pericol doua simboluri: torta olimpica si pacifismul calugarilor tibetani.
Sportul este unul dintre cele mai utilizate mijloace de manipulare. De la politicienii care se afiseaza in preajma campionilor, pana la gruparile extremiste infiltrate in galeriile unor echipe de fotbal, si de la finantatorii dornici de notorietate, pana la firme si sponsori in cautare de publicitate. Cu totii se folosesc de acest canal de comunicare, la care este conectat un numar impresionant de oameni.
Jocurile Olimpice constituie insa ceva deosebit. Ele reprezinta speranta si pacea, un loc unde rasa, diferenta sociala si credinta religioasa nu ii mai separa pe oameni. Dincolo de motivele intemeiate pe care le au, demonstrantii pro-Tibet lovesc exact in aceste valori. Agresivitatea grupurilor prezente pe strazile din Londra si Paris este in opozitie chiar cu imaginea promovata de cei pe care ii apara. Una a armoniei, a pacii, a calmului si stapanirii de sine, chiar si in cele mai dure conditii.
Intre interesele politice si cele economice, tot mai importante pentru CIO si tarile organizatoare (de exemplu, China va incasa 54 de mil euro din vanzarea unor replici ale tortei olimpice, lucru care nu a mai fost posibil la niciuna dintre editiile precedente), Jocurile Olimpice sunt stoarse de continut si nu vor mai fi decat un produs artificial, la fel ca atatea altele care stau la loc de pret in lumea democratica.
Sportul este unul dintre cele mai utilizate mijloace de manipulare. De la politicienii care se afiseaza in preajma campionilor, pana la gruparile extremiste infiltrate in galeriile unor echipe de fotbal, si de la finantatorii dornici de notorietate, pana la firme si sponsori in cautare de publicitate. Cu totii se folosesc de acest canal de comunicare, la care este conectat un numar impresionant de oameni.
Jocurile Olimpice constituie insa ceva deosebit. Ele reprezinta speranta si pacea, un loc unde rasa, diferenta sociala si credinta religioasa nu ii mai separa pe oameni. Dincolo de motivele intemeiate pe care le au, demonstrantii pro-Tibet lovesc exact in aceste valori. Agresivitatea grupurilor prezente pe strazile din Londra si Paris este in opozitie chiar cu imaginea promovata de cei pe care ii apara. Una a armoniei, a pacii, a calmului si stapanirii de sine, chiar si in cele mai dure conditii.
Intre interesele politice si cele economice, tot mai importante pentru CIO si tarile organizatoare (de exemplu, China va incasa 54 de mil euro din vanzarea unor replici ale tortei olimpice, lucru care nu a mai fost posibil la niciuna dintre editiile precedente), Jocurile Olimpice sunt stoarse de continut si nu vor mai fi decat un produs artificial, la fel ca atatea altele care stau la loc de pret in lumea democratica.
duminică, 6 aprilie 2008
Gimnaste de aur
Romania a castigat primul titlu major in gimnastica feminina dupa despartirea de cuplul de antrenori Octavian Belu-Mariana Bitang. Echipa formata din Steliana Nistor, Sandra Izbaşa, Gabriela Drăgoi, Anamaria Tămârjan şi Cerasela Pătraşcu a luat medaliile de aur la Campionatul European.
Presa franceza prezenta la Summitul NATO s-a intors acasa cu reportaje picante despre copiii strazii din Bucuresti. La competitia de la Clermont-Ferrand, tot niste copii le-au aratat francezilor ca Romania are si o alta fata. Una pe care jurnalistii francezi o evita cu la fel de multa consecventa ca si pe tinerii atrasi de droguri si violenta din suburbiile din propriile lor orase.
Steliana Nistor si colegele ei au mai demonstrat ceva. Generatia iPod si Hi5 nu este straina de sacrificii, ambitie si talent. Cu numai cativa ani in urma junioara Nistor isi atarna medaliile in singura camera in care locuia alaturi de mama si cei doi frati ai ei, apoi se culca pe jos, in locul ramas liber intre pat si televizor.
Performanta reusita in Franta a dus gimnastica pe prima pagina a ziarelor de sport, de unde au disparut cel putin o zi Becali, Copos sau Borcea. Toti ochii se indreapta acum spre Olimpiada.
"Ne-am luat o mare greutate de pe umeri", a spus Sandra Izbasa, purtand la gat o medalie care a stralucit in trecut pe pieptul Nadiei, al Andreei sau al Catalinei. Indiferent de realizarile de la Beijing, anii de privatiuni, in care jocurile cu papusi, ciocolata, coca-cola, vacantele cu parintii, iesirile la film cu prietenii, au lasat loc stresului, antrenamentelor repetate, vanatailor, bataturilor din palme, riscurilor de accidentari, raman la fel de demni de respect. Despre fotbal se scrie la superlativ dupa un egal al Stelei pe terenul lui Lyon, despre un succes la Kiev al aceleiasi echipe, despre o calificare a echipei nationale alaturi de alte 15 formatii la turneul final...La gimnastica superlativele apar numai cand fetele, sau baietii, ajung pe prima treapta a podiumului. Tot ce e sub locul I e un semn de regres, de prabusire a scolii romanesti de gimnastica...!!!
Presa franceza prezenta la Summitul NATO s-a intors acasa cu reportaje picante despre copiii strazii din Bucuresti. La competitia de la Clermont-Ferrand, tot niste copii le-au aratat francezilor ca Romania are si o alta fata. Una pe care jurnalistii francezi o evita cu la fel de multa consecventa ca si pe tinerii atrasi de droguri si violenta din suburbiile din propriile lor orase.
Steliana Nistor si colegele ei au mai demonstrat ceva. Generatia iPod si Hi5 nu este straina de sacrificii, ambitie si talent. Cu numai cativa ani in urma junioara Nistor isi atarna medaliile in singura camera in care locuia alaturi de mama si cei doi frati ai ei, apoi se culca pe jos, in locul ramas liber intre pat si televizor.
Performanta reusita in Franta a dus gimnastica pe prima pagina a ziarelor de sport, de unde au disparut cel putin o zi Becali, Copos sau Borcea. Toti ochii se indreapta acum spre Olimpiada.
"Ne-am luat o mare greutate de pe umeri", a spus Sandra Izbasa, purtand la gat o medalie care a stralucit in trecut pe pieptul Nadiei, al Andreei sau al Catalinei. Indiferent de realizarile de la Beijing, anii de privatiuni, in care jocurile cu papusi, ciocolata, coca-cola, vacantele cu parintii, iesirile la film cu prietenii, au lasat loc stresului, antrenamentelor repetate, vanatailor, bataturilor din palme, riscurilor de accidentari, raman la fel de demni de respect. Despre fotbal se scrie la superlativ dupa un egal al Stelei pe terenul lui Lyon, despre un succes la Kiev al aceleiasi echipe, despre o calificare a echipei nationale alaturi de alte 15 formatii la turneul final...La gimnastica superlativele apar numai cand fetele, sau baietii, ajung pe prima treapta a podiumului. Tot ce e sub locul I e un semn de regres, de prabusire a scolii romanesti de gimnastica...!!!
sâmbătă, 5 aprilie 2008
Red Bull, la Paris
Sportul este un excelent instrument de marketing. A dovedit-o inca o data producatorul de bauturi energizante Red Bull. Pentru a sarbatori ridicarea interdictiei pe piata franceza acesta a organizat, neoficial, trei evenimente inedite in Paris. O saritura cu parasuta din varful Turnului Eiffel (disciplina care include acest gen de momente se numeste BASE Jumping si reuneste salturile cu parasuta dintr-un punct fix situat la mare inaltime), o cursa cu motocicleta pe acoperisul unei cladiri din cartierul de business si o intrecere intre 150 de MiniCoopere in jurul Arcului de Triumf, care a blocat minute bune circulatia.
Strategia Red Bull a avut un impact imediat. Pe langa privirile trecatorilor, imaginile cu cele trei evenimente au ajuns pe agentiile internationale si de aici in jurnalele tv. Ele au fost postate de asemenea pe numeroase siteuri de internet. Mai ghinionist a fost elvetianul care a sarit de pe Turnul Eiffel. El a fost observat intamplator de un echipaj de politie in timpul aterizarii :))
Red Bull isi poate comercializa produsele in Franta, incepand cu 1 aprilie. O poata face insa cu o conditie. Sa elimine taurina din continut. Aceasta este considerata periculoasa pentru organismul uman, in Franta, motiv pentru care Red Bull a fost tinuta departe de consumatori pana acum. Solutia firmei austriece este o gama produsa special pentru piata din Hexagon.
Strategia Red Bull a avut un impact imediat. Pe langa privirile trecatorilor, imaginile cu cele trei evenimente au ajuns pe agentiile internationale si de aici in jurnalele tv. Ele au fost postate de asemenea pe numeroase siteuri de internet. Mai ghinionist a fost elvetianul care a sarit de pe Turnul Eiffel. El a fost observat intamplator de un echipaj de politie in timpul aterizarii :))
Red Bull isi poate comercializa produsele in Franta, incepand cu 1 aprilie. O poata face insa cu o conditie. Sa elimine taurina din continut. Aceasta este considerata periculoasa pentru organismul uman, in Franta, motiv pentru care Red Bull a fost tinuta departe de consumatori pana acum. Solutia firmei austriece este o gama produsa special pentru piata din Hexagon.
vineri, 4 aprilie 2008
Exceptiile de la regula
Zeul fotbalului e tot mai imbufnat. Sportul rege se zgarceste la spectacol cu supusii sai. Sunt ani buni de cand expresia "nu mai exista echipe mici" a capatat sens in meciuri plate ca apa preferata a fotomodelelor. De regula exista doua scenarii: 1. echipa mica vs echipa mare. Primii se apara, pentru ca asta e cel mai simplu de invatat in fotbal, ceilalti pandesc o eroare. 2. echipa mare vs echipa mare. Fiecare combatanta e constienta de forta adversarului. Prudenta e cuvantul de ordine. Iar miza se muta pe deja celebrele faze fixe. Am scos din calcul duelul direct al echipelor slabe, pentru ca daca aduni nimic cu nimic, tot cu nimic ramai, asa cum cel mai bine se observa in Liga I. Din fericire calmul acestei mari este deranjat de cate un val singuratic. Un cadou de sus pentru cei ramasi fideli fotbalului.
Cel mai recent exemplu e Arsenal. Trupa de copii teribili crescuta de un francez la Londra. Fabregas, Walcott, Van Persie si ceilalti au readus spectacolul in Liga Campionilor. Au aratat ca exista o diferenta intre o echipa si o selectionata de vedete. Exemplul oferit de Arsenal nu e singular. Fiecare ciclu din fotbal pare sa aiba rezervat un loc pentru o echipa altfel decat restul.
Barcelona - Rijkaard a pus capat suprematiei lui Real Madrid. A pus in continuarea erei galactice, o era extraterestra. In jurul lui Ronaldinho, Eto'o si a centurii de pitici atomici (Iniesta, Xavi, Deco) Barca a incantat cu jocul sau plin de imaginatie si vitalitate.
Real Madrid - presedintele Florentino Perez a folosit forta financiara a clubului pentru a crea un dream team in capitala Spaniei. Figo, Ronaldo, Zidane, Beckham, Roberto Carlos, Raul sunt stelele care au stralucit cel mai puternic in galaxia Real.
Bayer Leverkusen - marea revelatie a editiei 2002 din Liga Campionilor. O formatie venita din preliminariile competitiei. Aici s-au afirmat jucatori precum Ballack, Lucio, Ze Roberto, Berbatov sau Schneider. In ciuda statutului de outsidera Bayer era mereu ofensiva, cu un joc de pase de invidiat. Cu acest stil a ajuns pana in finala, unde nu a putut trece insa de Real Madrid.
Deportivo La Coruna - buturuga mica de care s-au impiedicat limuzinele luxoase ale celor de la Real si Barcelona. Si nu numai. Super Depor, cu Mauro Silva, Valeron sau Tristan, intorcea miraculos un 1-4 cu Ac Milan in L.C. si invingea cu 4-0 in Spania pentru a se califica in semifinale.
Sa nu uit de Manchesterul lui Beckham, Scholes, Dwight Yorke, Andy Cole, al fratilor Neville sau Ajaxul de poveste cu Klujvert, Davids, Seedorf...
Ma opresc aici, pentru ca din pacate aici se opresc si amintirile mele. E unul dintre putinele momente in care regret ca nu sunt mai in varsta :)
Cel mai recent exemplu e Arsenal. Trupa de copii teribili crescuta de un francez la Londra. Fabregas, Walcott, Van Persie si ceilalti au readus spectacolul in Liga Campionilor. Au aratat ca exista o diferenta intre o echipa si o selectionata de vedete. Exemplul oferit de Arsenal nu e singular. Fiecare ciclu din fotbal pare sa aiba rezervat un loc pentru o echipa altfel decat restul.
Barcelona - Rijkaard a pus capat suprematiei lui Real Madrid. A pus in continuarea erei galactice, o era extraterestra. In jurul lui Ronaldinho, Eto'o si a centurii de pitici atomici (Iniesta, Xavi, Deco) Barca a incantat cu jocul sau plin de imaginatie si vitalitate.
Real Madrid - presedintele Florentino Perez a folosit forta financiara a clubului pentru a crea un dream team in capitala Spaniei. Figo, Ronaldo, Zidane, Beckham, Roberto Carlos, Raul sunt stelele care au stralucit cel mai puternic in galaxia Real.
Bayer Leverkusen - marea revelatie a editiei 2002 din Liga Campionilor. O formatie venita din preliminariile competitiei. Aici s-au afirmat jucatori precum Ballack, Lucio, Ze Roberto, Berbatov sau Schneider. In ciuda statutului de outsidera Bayer era mereu ofensiva, cu un joc de pase de invidiat. Cu acest stil a ajuns pana in finala, unde nu a putut trece insa de Real Madrid.
Deportivo La Coruna - buturuga mica de care s-au impiedicat limuzinele luxoase ale celor de la Real si Barcelona. Si nu numai. Super Depor, cu Mauro Silva, Valeron sau Tristan, intorcea miraculos un 1-4 cu Ac Milan in L.C. si invingea cu 4-0 in Spania pentru a se califica in semifinale.
Sa nu uit de Manchesterul lui Beckham, Scholes, Dwight Yorke, Andy Cole, al fratilor Neville sau Ajaxul de poveste cu Klujvert, Davids, Seedorf...
Ma opresc aici, pentru ca din pacate aici se opresc si amintirile mele. E unul dintre putinele momente in care regret ca nu sunt mai in varsta :)
joi, 3 aprilie 2008
Profitabilitatea in sport
Sportul a ajuns mai mult decat o sursa de divertisment pentru mase. Este o adevarata industrie cu influenta in intreaga economie a tarilor. Si nu e vorba doar de fotbal, care are un succes vizibil.
Sa luam de exemplu Statele Unite. Golful a avut aici un impact de 76 de miliarde de dolari. Asta intr-un singur an, 2005. Studiul a fost facut de cateva publicatii de specialitate si a luat in calcul de la proprietarii de terenuri, pana la revistele de golf si firmele care inchiriaza masini in timpul turneelor. Sa ne gandim ca numai vanzarile de echipament au insemnat 3,7 miliarde.
Yachtingul suna a moda pentru bogatasii excentrici, nicidecum a disciplina sportiva. Ei bine, America's Cup e cea mai veche intrecere internationala din lume. Prima editie a avut loc in 1851 ! Anul trecut a fost gazduita de portul Valencia. Efectul asupra economiei spaniole se va resimti in urmatorii opt ani, in special in sectoare precum cel al serviciilor, industrie si constructii. Valurile de euro sunt estimate sa ajunga pana la 6 miliarde.
De pe urma unui singur eveniment are de beneficiat si Franta. Cupa Mondiala la Rugby, de anul trecut, va lasa urme de 8 miliarde de euro in economia din Hexagon, pana in 2011. Si exemplele pot continua. Londra va incasa 171 de milioane de euro, doar pentra ca a fost punctul de start in editia de anul trecut a Turului Frantei, iar Hawaii 8,48 milioane de dolari, pentru un meci demonstrativ jucat de David Beckham si Los Angeles Galaxy.
Miza devine astfel mult mai importanta. Sportul nu mai e doar un foarte bun vector de imagine bazat pe relatia speciala cu publicul, ci si un domeniu propice afacerilor. Nu e o revelatie. Sportul aduce profit de ani buni. Niciodata insa la nivelul la care a ajuns la inceputul acestui secol.
Sa luam de exemplu Statele Unite. Golful a avut aici un impact de 76 de miliarde de dolari. Asta intr-un singur an, 2005. Studiul a fost facut de cateva publicatii de specialitate si a luat in calcul de la proprietarii de terenuri, pana la revistele de golf si firmele care inchiriaza masini in timpul turneelor. Sa ne gandim ca numai vanzarile de echipament au insemnat 3,7 miliarde.
Yachtingul suna a moda pentru bogatasii excentrici, nicidecum a disciplina sportiva. Ei bine, America's Cup e cea mai veche intrecere internationala din lume. Prima editie a avut loc in 1851 ! Anul trecut a fost gazduita de portul Valencia. Efectul asupra economiei spaniole se va resimti in urmatorii opt ani, in special in sectoare precum cel al serviciilor, industrie si constructii. Valurile de euro sunt estimate sa ajunga pana la 6 miliarde.
De pe urma unui singur eveniment are de beneficiat si Franta. Cupa Mondiala la Rugby, de anul trecut, va lasa urme de 8 miliarde de euro in economia din Hexagon, pana in 2011. Si exemplele pot continua. Londra va incasa 171 de milioane de euro, doar pentra ca a fost punctul de start in editia de anul trecut a Turului Frantei, iar Hawaii 8,48 milioane de dolari, pentru un meci demonstrativ jucat de David Beckham si Los Angeles Galaxy.
Miza devine astfel mult mai importanta. Sportul nu mai e doar un foarte bun vector de imagine bazat pe relatia speciala cu publicul, ci si un domeniu propice afacerilor. Nu e o revelatie. Sportul aduce profit de ani buni. Niciodata insa la nivelul la care a ajuns la inceputul acestui secol.
miercuri, 2 aprilie 2008
UEFA, atenta la impozite
Anglia a pierdut organizarea a doua finale din cupele europene din cauza sistemului de impozitare. Uniunea Europeană de Fotbal a decis ca ultimul act al Ligii Campionilor din 2010 sa se dispute la Madrid, pe stadionul Santiago Bernabeu, iar ultimul meci al Cupei UEFA din acelasi an sa aiba loc la Hamburg.
Pentru aceste evenimente isi depusesera candidatura si englezii, cu stadioanele Wembley, respectiv, Emirates. Retetele financiare obtinute aici ar fi fost multa mai importante avand in vedere ascensiunea fotbalului britanic din ultimii ani.
Problema invocata de UEFA este o noua interpretare a legii taxelor conform careia jucatorii neafiliati la cluburi britanice vor fi taxati pentru veniturile realizate pe teritoriul regatului. ''Da. Este o problema legata de impozitare. Am primit asigurări din partea Federaţiei engleze, dar nu şi de la guvernul britanic'', a declarat preşedintele UEFA, Michel Platini.
Oficialul de la Nyon sustine ca jucatorii ar trebui taxati doar in tarile in care sunt rezidenti. Cu toate acestea, doleanta lui Platini va trece neobservata peste doar cateva luni. La EURO 2008, Elvetia va aplica impoziarea la sursa (cu 20%) , exact ceea ce l-a nemultumit pe Platini in cazul Angliei. Banii lasati de fotbalisti in Tara Cantoanelor ar urma sa ajunga undeva intre 2,5 si 5 milioane de euro.
PS: Nici eu nu cred ca e normal ca fotbalistii sa plateasca impozite in doua locuri, indiferent cat de mari or fi veniturile lor :))
Pentru aceste evenimente isi depusesera candidatura si englezii, cu stadioanele Wembley, respectiv, Emirates. Retetele financiare obtinute aici ar fi fost multa mai importante avand in vedere ascensiunea fotbalului britanic din ultimii ani.
Problema invocata de UEFA este o noua interpretare a legii taxelor conform careia jucatorii neafiliati la cluburi britanice vor fi taxati pentru veniturile realizate pe teritoriul regatului. ''Da. Este o problema legata de impozitare. Am primit asigurări din partea Federaţiei engleze, dar nu şi de la guvernul britanic'', a declarat preşedintele UEFA, Michel Platini.
Oficialul de la Nyon sustine ca jucatorii ar trebui taxati doar in tarile in care sunt rezidenti. Cu toate acestea, doleanta lui Platini va trece neobservata peste doar cateva luni. La EURO 2008, Elvetia va aplica impoziarea la sursa (cu 20%) , exact ceea ce l-a nemultumit pe Platini in cazul Angliei. Banii lasati de fotbalisti in Tara Cantoanelor ar urma sa ajunga undeva intre 2,5 si 5 milioane de euro.
PS: Nici eu nu cred ca e normal ca fotbalistii sa plateasca impozite in doua locuri, indiferent cat de mari or fi veniturile lor :))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
